În Lisabona, dezbaterea despre ce ar trebui să înlocuiască veteranele F‑16 ale țării s-a mutat de la un plan vag pe termen lung la o decizie urgentă. Tensiunile din interiorul NATO, presiunea giganților industriei de apărare și ritmul rapid al tehnologiei războiului aerian converg toate către o singură întrebare: ce avion de generația a cincea va susține Portugalia și câte își poate permite, în mod realist?
Era F-16 a Portugaliei se apropie de final
Forțele Aeriene Portugheze (Força Aérea Portuguesa, FAP) s-au bazat pe flota lor de 24 de avioane de vânătoare F‑16AM/BM încă de la începutul anilor 1990. Aceste aeronave au devenit coloana vertebrală a apărării aeriene naționale, a misiunilor NATO și a patrulării regulate a cerului european.
Potrivit șefului Statului Major al FAP, generalul João Cartaxo Alves, timpul se scurge acum vizibil. El subliniază că Portugalia și-a primit F‑16-urile aproximativ în același timp cu Danemarca și Norvegia, însă aceste țări au început să-și înlocuiască avioanele în jurul anilor 2008–2009. Portugalia abia acum recuperează decalajul.
Unele dintre F‑16-urile Portugaliei sunt în serviciu de aproape 40 de ani, o durată de viață record pentru aeronavele de luptă ale țării.
Generalul remarcă faptul că FAP nu a operat niciodată un avion de vânătoare atât de mult timp. Cele mai vechi celule se apropie de patru decenii de serviciu, chiar și cu modernizări succesive. Costurile de mentenanță cresc, iar avioanele nu mai corespund nivelului tehnologic al potențialilor adversari sau chiar al aliaților care au trecut la platforme stealth.
O preferință clară pentru F‑35A
Oficial, Lisabona evaluează mai multe opțiuni de generația a cincea. În practică, conducerea FAP lasă puține îndoieli privind prioritatea sa. Într-un interviu recent și amplu acordat cotidianului portughez Diário de Notícias, generalul Alves a menționat în mod repetat un singur candidat pe nume: F‑35A al Lockheed Martin.
Încă din 2019, FAP declarase că F‑16-urile vor rămâne în serviciu „până la înlocuirea lor cu aeronave de generația a cincea”. La acel moment, acest lucru a fost interpretat pe scară largă drept un indiciu pentru F‑35, având în vedere legăturile strânse de apărare ale Portugaliei cu Statele Unite și dominanța avionului american în deciziile de achiziții din NATO.
Generalul confirmă acum că procesul de înlocuire este în desfășurare. Discuțiile tehnice cu autoritățile politice continuă, iar forțele aeriene finalizează detaliile planului propus.
FAP lucrează la o foaie de parcurs care combină capabilități de generația a cincea și a șasea, cu F‑35A probabil în rol central.
Câte avioane? Între 14 și 28 sunt pe masă
Cifra principală care rezultă din aceste discuții este achiziția a cel puțin 14 avioane de vânătoare de generația a cincea. Generalul Alves spune că comanda finală ar putea varia între 14 și 28 de aeronave, cu o abordare etapizată luată în calcul.
- Achiziție minimă avută în vedere: 14 aeronave
- Țintă maximă: 28 aeronave
- Achiziția, probabil, împărțită în una sau două etape
Dacă Portugalia se angajează în paralel în programe de generația a șasea, generalul sugerează că prima etapă ar putea fi limitată în mod deliberat. Un lot inițial mai mic i-ar oferi FAP timp să integreze noile avioane, să adapteze infrastructura și să evalueze impactul bugetar înainte de extinderea flotei.
FAP dorește, de asemenea, să păstreze un principiu vechi: operarea simultană a două tipuri de aeronave de luptă. Această abordare, comună în multe forțe aeriene, distribuie riscul și permite specializarea diferitelor avioane în misiuni distincte, precum apărare aeriană, atac la sol sau recunoaștere.
Echilibrarea ambiției cu bugetul
Pentru o țară relativ mică, cumpărarea a până la 28 de avioane de generația a cincea reprezintă o decizie financiară majoră. Programul F‑35 implică nu doar o factură de achiziție de ordinul mai multor miliarde de euro, ci și decenii de costuri pentru suport, instruire și infrastructură.
Lisabona va trebui să renoveze baze aeriene, să instaleze facilități specializate de mentenanță și să instruiască piloți și tehnicieni pe o platformă mult mai complexă decât F‑16. Sistemele logistice și software ale F‑35 necesită, de asemenea, rețele de date securizate, cu capacitate ridicată.
Portugalia se confruntă cu o ecuație delicată: să se alinieze celei mai avansate flote de vânătoare din NATO fără a-și suprasolicita bugetul de apărare.
Alternativele europene contraatacă
Entuziasmul FAP pentru F‑35 nu înseamnă că „cursa” s-a încheiat. Ministrul portughez al apărării, Nuno Melo, a precizat clar că dorește competiție între furnizori americani și europeni pentru a „maximiza randamentele industriale și economice” pentru țară.
Mesajul a fost auzit puternic în întreaga Europă.
Saab și Dassault se mișcă rapid
La scurt timp după ce Melo a ridicat public posibilitatea alternativelor europene, grupul suedez Saab a intervenit pentru a evidenția JAS‑39 Gripen E/F. Saab a început discuții cu Lisabona, prezentând Gripen ca un avion multirol eficient din punctul de vedere al costurilor, proiectat să opereze de pe piste scurte sau austere și să se integreze ușor cu sistemele NATO.
Și compania franceză Dassault Aviation curtează Portugalia cu avionul multirol Rafale. Directorul general Éric Trappier a confirmat în Senatul Franței că Dassault lucrează activ cu parteneri portughezi pentru a face Rafale o opțiune atractivă, mai ales că Portugalia nu a semnat încă niciun contract pentru F‑35.
Eurofighter construiește punți industriale
Consorțiul Eurofighter, reprezentat de Airbus Defence & Space, a semnat un memorandum de înțelegere cu asociația industriei aerospațiale din Portugalia, AED Cluster Portugal. Acordul se concentrează pe identificarea oportunităților de cooperare legate de o viitoare achiziție de avion de vânătoare, sugerând o posibilă candidatură pentru Typhoon.
| Aeronavă | Origine | Generație | Principalul argument de vânzare |
|---|---|---|---|
| F‑35A | Statele Unite | A cincea | Stealth, integrare profundă în NATO |
| Rafale | Franța | 4.5+ | Multirol versatil, palmares matur la export |
| Gripen E/F | Suedia | 4.5+ | Costuri de operare mai mici, bazare flexibilă |
| Eurofighter Typhoon | Regatul Unit/Italia/Germania/Spania | 4.5+ | Superioritate aeriană de vârf, legături industriale puternice |
Fiecare platformă europeană aduce propriul pachet industrial, cu oportunități pentru companiile portugheze în mentenanță, componente și servicii de inginerie. Acest aspect industrial ar putea cântări greu în alegerea finală a Lisabonei.
Portugalia urmărește proiectele de generația a șasea ca observator
În paralel cu înlocuirea F‑16, Portugalia își dorește un loc la masa viitoarei puteri aeriene. Nuno Melo a semnalat intenția țării de a participa, cel puțin ca observator, la unul dintre cele două mari proiecte europene de avioane de vânătoare de generația a șasea.
Pe de o parte se află sistemul franco-germano-spaniol Future Combat Air System (FCAS/SCAF). Pe de altă parte este Global Combat Air Programme (GCAP), condus de Regatul Unit, Italia și Japonia. Ambele proiecte depășesc ideea unui singur avion, urmărind să construiască rețele de avioane pilotate, drone și senzori avansați.
Lisabona speră că implicarea timpurie într-un program de generația a șasea va oferi Portugaliei un avantaj în tehnologiile care vor modela lupta aeriană după 2040.
Deocamdată, Portugalia nu ar fi un partener deplin de dezvoltare. Un rol de observator ar permite totuși acces la discuții tehnice, foi de parcurs industriale și posibile oportunități de colaborare pentru firmele locale. De asemenea, i-ar oferi FAP o perspectivă asupra modului în care ar trebui să evolueze flota sa viitoare după era F‑35 sau a oricărui avion european ales astăzi.
Judecata militară vs alegerea politică
Generalul Alves a fost explicit în privința locului unde crede că ar trebui trasată linia deciziei. Din perspectiva sa, forțele armate trebuie să recomande cea mai bună soluție strict din punct de vedere militar. Apoi liderii politici cântăresc costurile, diplomația și impactul industrial înainte de a lua decizia finală.
Această separare reflectă tensiunile continue din statele NATO, unde ministerele apărării jonglează cu așteptările alianței, industria internă și bugete limitate. Pentru Portugalia, Statele Unite rămân un aliat central în NATO, însă incertitudinea politică recentă de la Washington a accentuat interesul pentru opțiuni europene.
Ce înseamnă cu adevărat generația a cincea
Avioanele de vânătoare de generația a cincea nu sunt doar aeronave mai noi cu motoare mai bune. Termenul se referă de obicei la un set de caracteristici combinate într-o singură platformă: design stealth pentru reducerea vizibilității radar, calculatoare puternice la bord, senzori avansați și capacitatea de a fuziona toate aceste date într-o imagine clară pentru pilot.
F‑35, de exemplu, funcționează aproape ca un hub de senzori aeropurtat. Colectează informații din radar, sisteme optice și suita de război electronic, apoi le partajează cu alte aeronave și forțe terestre prin rețele securizate. Această capacitate de partajare a datelor este unul dintre motivele pentru care atât de mulți membri NATO au ales avionul, chiar și atunci când există alternative europene.
Ce ar putea însemna această schimbare pentru Portugalia și NATO
Dacă Portugalia merge înainte cu o achiziție de F‑35A între 14 și 28 de aeronave, va intra într-un club în creștere de operatori europeni de F‑35, care include Italia, Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Belgia, Finlanda și Polonia. Această aliniere ar simplifica instruirea comună, acordurile de mentenanță și planificarea misiunilor NATO.
Pe de altă parte, un avion construit în Europa ar putea crea legături industriale mai puternice în interiorul UE și ar oferi mai multă flexibilitate privind transferul de tehnologie. Pentru muncitorii și inginerii portughezi, acest lucru s-ar putea traduce în mai multe locuri de muncă și competențe locale pe parcursul mai multor decenii.
Orice alegere va modela și modul în care Portugalia contribuie la misiunile NATO. O flotă de generația a cincea ar oferi Lisabonei mai multă greutate în patrularea aeriană, descurajare și operațiuni de răspuns la criză pe flancul estic al alianței sau în Mediterană. De asemenea, ar crește așteptările ca Portugalia să mențină niveluri mai ridicate de disponibilitate și să investească în armament compatibil, precum rachete aer-aer avansate și muniții ghidate de precizie.
Pentru cititorii care urmăresc dezbaterile despre apărare, merită reținute două termeni. „Superioritate aeriană” se referă la controlul cerului astfel încât aeronavele inamice să nu poată opera eficient. Aeronavele „multirol”, precum cele pe care Portugalia le are în vedere, sunt proiectate să execute atât luptă aer-aer, cât și atac la sol, oferind forțelor aeriene mai mici mai multă flexibilitate cu un număr mai redus de avioane.
Pe măsură ce Lisabona se apropie de o decizie, F‑16-urile vor continua să patruleze cerul Portugaliei și al NATO. Însă înlocuirea lor nu mai este un proiect abstract al viitorului. Pentru conducerea FAP, era generației a cincea trebuie să înceapă cu cel puțin 14 avioane de vânătoare noi - și, ideal, mai multe - dacă Portugalia vrea să țină pasul cu aliații săi și să-și securizeze spațiul aerian pentru următoarele trei decenii.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu