MBDA prezintă public racheta Thundart pentru armata franceză.

The European missile group MBDA a folosit Ziua Sfintei Barbara, patroana artileriștilor, pentru a dezvălui Thundart, o nouă rachetă ghidată care ar putea redefini modul în care Armata Franceză lovește adânc în spatele liniilor inamice.

Thundart intră în lumina reflectoarelor

Până săptămâna aceasta, Thundart a existat mai ales în zvonuri și informări interne. Apoi MBDA a postat o fotografie pe X, arătând pentru prima dată racheta sa ghidată de 227 mm, concepută pentru foc terestru la distanță lungă.

Momentul nu a fost întâmplător. Lansatoarele grele de rachete ale Franței, Lance-Roquettes Unitaire (LRU), se apropie de finalul duratei de viață în serviciu. Aceste sisteme, bazate pe M270 american, pot lovi ținte până la aproximativ 70 km. Această rază pare din ce în ce mai scurtă pe câmpuri de luptă modelate de drone, radare de contrabaterie și lovituri de precizie cu rază lungă.

Thundart este prezentată ca următorul pas: o rachetă ghidată capabilă să lovească la circa 150 km, cu o precizie mult mai bună decât sistemele existente.

Noua armă se află în centrul programului francez „Frappe Longue Portée Terrestre” (FLP-T), efortul de lovire terestră la distanță lungă gestionat de agenția franceză de achiziții pentru apărare, DGA.

Un duel cu miză mare în interiorul industriei franceze

FLP-T a creat o confruntare industrială neobișnuită. De o parte: MBDA, principalul grup european de rachete, asociat cu Safran pentru navigație și optronică. De cealaltă: ArianeGroup, cunoscut mai ales pentru lansatoare spațiale, aliat cu Thales.

DGA planifică o campanie de testare care va rula până la mijlocul lui 2026. După aceea, Ministerul Forțelor Armate al Franței va alege un câștigător. Miza depășește cu mult un singur contract pentru rachete. Decizia va semnala cât de departe intenționează Franța să meargă în păstrarea unei capabilități independente de lovire la distanță lungă, în loc să se bazeze pe sisteme străine.

MBDA și Safran promovează o soluție complet franceză, proiectată și construită în Franța, fără componente reglementate de SUA. În jargonul apărării, ele promit un produs „fără ITAR” („ITAR-free”), neîngrădit de controalele americane la export.

Alegerea va opune un produs suveran, dar încă în maturizare, unor lansatoare străine „la cheie”, care pot fi cumpărate și introduse în serviciu mai rapid.

Cum încearcă Thundart să se diferențieze

Pe hârtie, cifrele Thundart urmăresc să schimbe jocul pentru Armata Franceză:

• Calibru: rachetă ghidată de 227 mm
  
• Rază: aproximativ 150 km, de peste două ori față de raza actuală a LRU
  
• Rol intenționat: foc de precizie la distanță lungă împotriva țintelor de mare valoare
  

Arhitectura de ghidare a rachetei nu pornește de la zero. MBDA a apelat la tehnologie existentă, în special din armamentul francez aer-sol, precum familia AASM/HAMMER.

Componentă de ghidare	Funcție
Navigație inerțială	Menține racheta pe traiectorie folosind senzori interni, chiar dacă GPS-ul este perturbat
GPS	Oferă actualizări precise de poziție și ajută la obținerea unui impact de mare precizie
Căutător infraroșu (opțional)	Permite ghidarea pe semnături termice, util în vreme rea sau pe timp de noapte
Ghidare laser (opțional)	Permite angajarea țintelor în mișcare sau de scurtă durată, desemnate de un punct laser

Prin transplantarea acestor „cărămizi” din munițiile lansate de pe aeronave în rachete lansate de la sol, MBDA speră să reducă riscul tehnic și să comprime calendarele de dezvoltare.

Extinderea razei fără rescrierea doctrinei

Pentru unitățile de artilerie franceze, promisiunea MBDA este continuitatea, nu revoluția. Thundart este gândită să se integreze în sisteme pe care soldații le cunosc deja, în loc să impună noi lanțuri de comandă și software nou.

Sistemul de conducere a focului ar deriva din cel al obuzierului autopropulsat CAESAr. Thundart ar trebui, de asemenea, să se integreze cu ATLAS, rețeaua franceză digitală de comandă și control a artileriei care leagă senzorii, decidenții și piesele de foc.

Ideea este simplă: să păstrezi aceeași coloană vertebrală digitală și aceleași obiceiuri de operare, dar să împingi raza pieselor mult dincolo de limitele de astăzi.

Această abordare contează pentru instruire și operații. Menținerea procedurilor familiare reduce timpul necesar pentru a aduce arme noi la o pregătire reală de luptă. Ajută și la evitarea tragerilor accidentale sau a incidentelor de „foc fratricid” care pot apărea odată cu schimbări doctrinare prea complexe.

În fața HIMARS, PULS și Chunmoo

În timp ce Franța își dezbate viitorul cu rază lungă, lansatoarele străine fac deja titluri pe câmpuri de luptă active. Sistemul american HIMARS a devenit un simbol al loviturilor de precizie în Ucraina. PULS-ul Israelului și Chunmoo-ul Coreei de Sud au câștigat, de asemenea, contracte de export în Europa și Asia.

Aceste sisteme oferă ceva foarte atractiv pentru guverne: există, funcționează și pot fi livrate relativ repede. Pentru o armată franceză aflată sub presiune să se modernizeze după observarea războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, timpul este un factor serios.

Alegerea Thundart ar însemna continuarea investițiilor în competențe naționale și capacitate industrială, cu perspective potențial mai mari de export mai târziu. Optarea pentru un lansator străin ar putea oferi Armatei capabilitatea mai devreme, dar cu o dependență mai mare de furnizori externi pentru muniție, modernizări și standarde de date.

De ce rachetele cu rază lungă au revenit la modă

Artileria cu rază lungă, cândva umbrită de aviație și rachete de croazieră, a revenit în centrul gândirii strategice. Mai multe tendințe explică acest lucru:

• Rachetele ghidate prin GPS pot lovi ținte strategice la o fracțiune din costul unei lovituri cu rachetă.
  
• Pot fi lansate din lansatoare mobile, camuflate, apoi se pot deplasa înainte de contra-loviturile inamice.
  
• Complică planificarea adversarului, forțând dispersarea și fortificarea nodurilor logistice, a punctelor de comandă și a apărării antiaeriene.
  
• Sunt mai puțin sensibile politic decât folosirea aeronavelor cu echipaj deasupra unui spațiu aerian contestat.
  

În acest context, Thundart nu este doar încă o rachetă. Ea face parte din răspunsul Franței la o cursă globală a focurilor cu rază lungă, unde rachetele, dronele și munițiile rătăcitoare (loitering munitions) se suprapun ca roluri și distanțe.

Posibile scenarii de utilizare pe un câmp de luptă modern

Planificatorii militari probabil schițează mai multe scenarii pentru Thundart:

Pe un front de intensitate mare, o baterie de lansatoare Thundart ar putea lovi depozite de muniții sau posturi de comandă la 120 km distanță. Un observator înaintat sau o dronă de supraveghere ar putea ilumina cu laser un convoi în mișcare, permițând unei rachete ghidate să-și ajusteze traiectoria în ultimele secunde înainte de impact.

Într-o criză cu un adversar de nivel comparabil, Thundart ar putea fi folosită în prima zi a operațiilor pentru a perturba radarele de apărare aeriană și nodurile logistice, deschizând breșe pe care avioanele cu echipaj sau rachetele de croazieră să le exploateze. Raza extinsă ar permite unităților franceze să rămână pe teritoriul național sau într-o zonă sigură din spate, lovind totuși ținte în adâncime.

Termeni-cheie care modelează dezbaterea

Pentru nespecialiști, câteva concepte ajută la înțelegerea mizei în cazul Thundart și al programelor similare:

• Fără ITAR (ITAR-free): o armă construită fără componente controlate de SUA, permițând țării exportatoare să aprobe vânzări fără consimțământul Washingtonului. Oferă mai multă flexibilitate, dar poate limita accesul la unele tehnologii avansate.
  
• Focuri cu rază lungă (long-range fires): o categorie largă care acoperă rachete, proiectile și uneori artilerie grea ce lovesc dincolo de razele tradiționale ale liniei frontului, vizând adesea structuri de sprijin adânc în teritoriul inamic.
  
• Rachetă ghidată vs. rachetă (missile): rachetele precum Thundart sunt, de obicei, mai simple și mai ieftine, fără etape complexe de propulsie după lansare. Rachetele (missiles) includ adesea propulsie și ghidare mai avansate, la costuri mai mari, dar cu rază sau manevrabilitate crescute.
  

Echilibrul dintre acești factori - autonomie, cost, viteză de livrare, potențial de export - va modela nu doar viitorul Thundart, ci și poziția Franței între țările capabile să ofere aliaților sisteme credibile de lovire la distanță lungă.

Deocamdată, Thundart abia a ieșit din umbră cu o singură fotografie. Testul real va veni pe poligoanele franceze în următorii doi ani, sub privirile inginerilor, ofițerilor de artilerie și liderilor politici, care știu cu toții că rachetele cu rază lungă nu mai sunt o capabilitate de nișă, ci un element de bază al planificării războiului modern.