Germany pune presiune pe Belgia pentru a susține un plan controversat de folosire a activelor de stat rusești înghețate ca sprijin pentru efortul de război al Ucrainei. O chestiune care, la prima vedere, pare doar tehnică - cine păstrează banii, ce dobânzi se generează, ce permite cadrul legal - a ajuns rapid una dintre cele mai încărcate politic discuții ale anului în Uniunea Europeană.
Miza nu este mică: în joc sunt sume uriașe blocate în UE și întrebarea dacă Europa poate transforma aceste fonduri într-un instrument de presiune asupra Moscovei, fără să declanșeze un șir de procese și represalii. În centrul disputei se află Belgia, pentru că o parte covârșitoare a activelor se află fizic la Bruxelles, prin Euroclear.
Berlinul împinge pentru o utilizare mai dură a fondurilor rusești
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat vineri că îndeamnă în mod activ Belgia să ajungă la un acord cu UE privind valorificarea activelor imobilizate ale băncii centrale ruse, pentru a sprijini Kyivul. La o conferință de presă comună cu premierul sloven Robert Golob, Merz a prezentat subiectul drept parte dintr-un efort mai larg de a strânge și mai tare șurubul financiar asupra Moscovei.
Merz a susținut că folosirea activelor rusești înghețate este „un instrument adecvat” pentru a contribui la încheierea războiului prin creșterea presiunii asupra Kremlinului.
Germania s-a aliniat planurilor Comisiei Europene de a direcționa veniturile generate de rezervele băncii centrale ruse către un pachet amplu de împrumuturi pentru Ucraina. Propunerea vizează mobilizarea a aproximativ 140 de miliarde de euro (119 miliarde de lire sterline), pentru a acoperi golurile bugetare care se conturează la Kyiv pe măsură ce războiul intră într-un nou an.
Totuși, ca planul să devină realitate, e nevoie de acordul statelor membre, iar reținerea Belgiei a ajuns acum în centrul discuției.
De ce Belgia trage frâna
Guvernul Belgiei nu pune sub semnul întrebării sprijinul pentru Ucraina. Problema sa ține de locul unde se află efectiv cea mai mare parte din banii înghețați: la Euroclear, gigantul de decontare a titlurilor cu sediul la Bruxelles - un nod cheie al sistemului financiar global.
Din aproximativ 235 de miliarde de euro în active ale băncii centrale ruse imobilizate în UE, circa 210 miliarde de euro sunt păstrate doar de Euroclear. Această concentrare face ca Belgia să se simtă vulnerabilă în cazul unui răspuns din partea Moscovei.
Bruxellesul se teme că trecerea de la simpla înghețare a activelor rusești la utilizarea activă a veniturilor lor ar putea declanșa provocări juridice severe și posibile contramăsuri din partea Rusiei.
Oficialii belgieni se tem de mai multe scenarii:
- Procese intentate de Rusia în instanțe internaționale, vizând Euroclear și statul belgian
- Confiscări de represalii ale activelor europene încă aflate în Rusia
- Afectarea reputației Euroclear ca intermediar financiar neutru
- Incertitudine pe termen lung pentru investitorii globali care se bazează pe siguranța caselor de compensare din UE
Euroclear a fost deja în vizorul Rusiei. Moscova a lansat în mod repetat amenințări la adresa instituțiilor occidentale care dețin fonduri rusești, avertizând cu „consecințe” dacă aceste active sunt redirecționate către Ucraina.
Merz: temerile legale nu ar trebui să blocheze hotărârea politică
Merz a recunoscut că îngrijorarea premierului belgian Bart De Wever este legitimă, dar a insistat că responsabilitatea politică trebuie să cântărească mai mult decât ezitarea. A spus că este în contact direct cu De Wever pentru a găsi o formulă de compromis.
„Căutăm o soluție comună cu statul belgian și, de asemenea, cu Euroclear”, a declarat Merz, cerând „cel mai larg consens posibil” între țările UE.
Cancelarul german a relativizat amenințările rusești, descriindu-le ca fiind în mare parte demonstrative, un „ritual repetat” care nu ar trebui să blocheze deciziile europene. Mesajul sugerează că Berlinul este gata să accepte un risc juridic mai mare dacă asta înseamnă ca Moscova să suporte o parte mai mare din povara financiară a invaziei.
Pentru Germania, discuția despre activele înghețate se înscrie într-o strategie mai largă: combinarea ajutorului militar continuu pentru Kyiv cu presiune financiară și economică asupra Rusiei, în loc să se bazeze doar pe sancțiunile aflate deja în vigoare de aproape doi ani.
Planul UE de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina
Schița Comisiei Europene pornește de la o abordare juridică relativ prudentă. În loc să confiște direct principalul depozitelor rusești, planul ar utiliza dobânda și profiturile generate de acele active ca garanție sau venit pentru un împrumut major destinat Ucrainei.
| Element | Valoare aproximativă |
|---|---|
| Total active ale băncii centrale ruse înghețate în UE | 235 miliarde euro |
| Active deținute la Euroclear în Belgia | 210 miliarde euro |
| Pachet de împrumut UE planificat pentru Ucraina | 140 miliarde euro |
Oficialii UE susțin că folosirea profiturilor, și nu a capitalului de bază, rămâne mai aproape de dreptul internațional, oferind în același timp un sprijin substanțial Ucrainei. Cu toate acestea, chiar și această măsură mai limitată riscă să fie prezentată de Moscova drept furt și ar putea crea un precedent contestat în finanțele globale.
Avocații din Europa sunt împărțiți. Unii afirmă că acțiunile statului rus în Ucraina justifică măsuri excepționale. Alții avertizează că, dacă rezervele unei bănci centrale pot fi reorientate politic, regimurile autoritare viitoare ar putea ezita să-și păstreze fondurile în jurisdicții occidentale.
Echilibrul dificil al Belgiei între solidaritate și risc
Belgia se confruntă cu un calcul sensibil: să arate solidaritate cu Ucraina și cu partenerii din UE, protejând în același timp un activ național strategic - Euroclear. Casa de compensare nu este doar o altă bancă; ea face parte din „instalația” piețelor globale, decontând tranzacții pentru guverne, bănci mari și investitori importanți din toată lumea.
Dacă Euroclear ar fi antrenată într-un val de litigii sau într-o escaladare a bătăliilor pe sancțiuni, încrederea în infrastructura de piață bazată în UE ar putea avea de suferit. Decidenții belgieni se tem de efecte neintenționate, de la creșterea costurilor operaționale până la posibile ieșiri de capital către centre financiare din afara Europei.
Pentru Belgia, întrebarea nu este dacă să sprijine Ucraina, ci cum să o facă fără a transforma un hub financiar într-un câmp de luptă juridic.
Diplomații belgieni insistă, prin urmare, pe garanții juridice „beton” din partea UE, pe o răspundere împărțită între statele membre și pe limite clare privind ceea ce se poate face cu activele rusești.
Presiune în creștere în interiorul UE
Disputa vine într-un moment politic complicat. Finanțele Kyivului sunt sub presiune, pe măsură ce ajutorul SUA se împotmolește în dispute interne la Washington și crește oboseala în rândul unor alegători europeni. Liderii UE văd activele rusești ca pe unul dintre ultimele instrumente majore nefolosite pentru a menține Ucraina pe linia de plutire fără a cere din nou bani de la contribuabili.
Schimbarea recentă a Germaniei către o linie mai dură sub Merz a ridicat așteptările că alte state mari din UE, precum Franța și Italia, vor sprijini planul Comisiei și vor izola reticenții. Statele mai mici din Europa Centrală și de Est, care se simt cel mai amenințate de Rusia, au cerut deja utilizarea agresivă a fondurilor înghețate.
Totuși, unanimitatea rămâne necesară pentru măsurile financiare-cheie, ceea ce înseamnă că Belgia nu poate fi pur și simplu ignorată. Căutarea unui compromis va gravita, probabil, în jurul întrebării cât risc este dispusă UE, ca bloc, să garanteze în numele Belgiei.
Conceptele-cheie din spatele luptei privind activele înghețate
Doi termeni juridici stau în centrul disputei: „înghețare” și „confiscare”. Înghețarea înseamnă că un guvern blochează accesul la active, dar proprietatea rămâne neschimbată. Confiscarea înseamnă transferul proprietății, de obicei către un stat sau un fond desemnat.
Până acum, UE s-a limitat în mare parte la înghețarea activelor statului rus și ale oligarhilor. Trecerea către folosirea veniturilor, sau chiar a principalului, împinge linia mai aproape de confiscare. Aici încep să se intensifice întrebările despre drept internațional, drepturi de proprietate și imunitate de stat.
Un alt factor este conceptul de imunitate suverană, care în mod tradițional protejează activele statului de a fi sechestrate în instanțe străine. Unii juriști susțin că invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia erodează această protecție, în timp ce alții spun că imunitatea nu ar trebui redefinită sub presiune politică.
Scenarii posibile dacă UE merge înainte
Dacă UE ajunge la un acord cu Belgia și activează planul, sunt probabile mai multe rezultate practice:
- Ucraina obține o sursă de finanțare predictibilă, pe mai mulți ani, pentru buget și planuri de reconstrucție.
- Rusia își intensifică campania juridică și diplomatică, posibil vizând companii europene încă active pe piața sa.
- Alte țări urmăresc îndeaproape și reevaluează unde își plasează rezervele băncilor centrale.
- Conflictele viitoare ar putea genera apeluri pentru repetarea aceluiași instrument, transformând rezervele înghețate într-un mijloc de presiune mai „de rutină”.
Dacă Belgia continuă să se opună, blocul va avea nevoie de opțiuni de rezervă. Acestea ar putea include o coaliție mai mică, voluntară, de state dispuse să acționeze folosind doar activele aflate în jurisdicțiile lor, sau o schemă mai modestă limitată la taxarea profiturilor excepționale obținute de instituțiile financiare din fonduri rusești înghețate.
Pentru investitori și cetățeni obișnuiți, dezbaterea poate părea îndepărtată, dar se leagă de întrebări mai largi: până unde sunt pregătite democrațiile occidentale să întindă normele legale și financiare ca răspuns la război și cât sunt dispuse să riște stabilitatea sistemului financiar global pentru a constrânge un agresor.
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu