În ultimele ore, o imagine a captat atenţia comunităţii internaţionale a specialiştilor. Mai exact, o serie de fotografii a confirmat că legendarele avioane de vânătoare MiG-29 ale Forţelor Aeriene Sârbe sunt în curs de echipare cu rachete de croazieră CM-400 furnizate de China, pe fondul consolidării cooperării militare dintre Belgrad şi Beijing.
Pe fotografia menţionată, completată de o altă imagine apărută ulterior, se observă unul dintre MiG-29 aflate încă în serviciul Forţelor Aeriene Sârbe, purtând două rachete de croazieră CM-400. Sistemul este un produs dezvoltat de China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC), iar integrarea lui oferă acestui avion de origine sovietică/rusă o capacitate aer-sol deosebită pentru spaţiul balcanic.
MiG-29 în Forţele Aeriene Sârbe: evoluţia flotei şi contextul actual
Înainte de detaliile despre racheta CM-400 şi despre posibilele lucrări de integrare rachetă–aeronavă realizate de tehnicieni sârbi şi chinezi, merită reamintit că principalul avion de luptă al Serbiei rămâne MiG-29. Aceste aparate provin din loturile achiziţionate în anii 1980, în perioada fostei Iugoslavii.
După conflictele care au dus la destrămarea statului, Serbia a reuşit să păstreze un nucleu restrâns de MiG-29, aparate care au supravieţuit operaţiei Allied Force desfăşurate de NATO. În prezent, chiar dacă nivelul de disponibilitate poate varia, se consideră că ţara dispune-după primirea unor exemplare transferate de la Moscova-de o flotă de 14 aeronave, modernizate într-o măsură limitată către standardul „MiG-29SM+”.
În perspectivă, este important de subliniat şi faptul că menţinerea lor în serviciu a devenit tot mai dificilă de-a lungul anilor, din cauza problemelor de mentenanţă şi sprijin logistic-sprijin care a fost posibil în bună măsură datorită relaţiilor istorice bune dintre Serbia şi Rusia.
Rafale şi viitorul MiG-29: roluri noi pentru misiuni de atac „standoff”
Acest tablou a determinat Belgradul să lanseze unul dintre cele mai ambiţioase programe de modernizare militară, prin achiziţia din Franţa a 12 avioane de vânătoare Dassault Rafale. Serbia urmează astfel un exemplu regional: Croaţia a integrat deja Rafale F3R, după transferul lor din cadrul Forţelor Aeriene şi Spaţiale Franceze.
Deşi semnarea contractului şi etapele de implementare păreau să contureze un traseu clar pentru MiG-29-menţinerea în serviciu până la sosirea înlocuitorului francez, urmată de retragere-integrarea unor armamente chinezeşti noi, precum rachetele CM-400 şi bombe, sugerează o direcţie alternativă. Chiar şi odată cu intrarea în dotare a Rafale, MiG-29 ar putea continua să fie folosit într-un rol distinct, orientat către misiuni de atac de tip standoff (lovire de la distanţă, din afara zonei de apărare).
Un element conex, adesea trecut cu vederea, este impactul asupra planificării şi instruirii: introducerea muniţiilor noi implică proceduri diferite de pregătire a misiunii, reguli de utilizare şi profiluri de zbor adaptate pentru lansări la distanţă. În paralel, creşte importanţa coordonării dintre aviaţie şi structurile de cercetare/recunoaştere, pentru a furniza ţinte şi actualizări în timp util, astfel încât muniţiile de lovire la distanţă să fie folosite eficient.
Belgrad–Beijing: rachetele CM-400 şi extinderea cooperării militare cu China
Revenind la prezenţa rachetelor chinezeşti pe MiG-29 sârbeşti, trebuie menţionate legăturile tot mai strânse dintre Belgrad şi Beijing, în care guvernul chinez se poziţionează ca alternativă şi furnizor nou de echipamente militare-un rol ocupat istoric, pentru Serbia, de Rusia.
Înainte de confirmarea livrării rachetelor CM-400, Forţele Armate Sârbe integraseră deja şi operează noile sisteme de apărare aeriană FK-3, versiunea de export a HQ-22, aflat în serviciu în cadrul Forţelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (PLAAF).
Un alt aspect relevant, cu implicaţii pe termen mediu, ţine de lanţul de aprovizionare şi de suport: diversificarea furnizorilor poate reduce dependenţa de o singură sursă, însă aduce şi provocări-stocuri separate, documentaţie tehnică diferită, cerinţe distincte de mentenanţă şi, uneori, interoperabilitate mai dificilă între sisteme provenite din blocuri tehnologice diferite.
Integrarea CM-400 pe MiG-29: SWFCS (WZHK-1) de la CATIC şi exemplul LS6-500
În continuarea analizei, merită subliniat că asocierea CM-400/MiG-29 a fost posibilă şi prin furnizarea altor echipamente din China. Dintre acestea se evidenţiază Standalone Weapon Fire Control System (SWFCS) produs de CATIC-cunoscut sub denumirea WZHK-1-care permite integrarea de rachete şi bombe de această provenienţă pe diverse platforme de luptă. Această capacitate este ilustrată şi de o altă fotografie, în care un alt MiG-29 (sau acelaşi aparat) apare echipat cu o bombă ghidată de 1.000 de livre LS6-500.
Racheta de croazieră CM-400: capabilităţi „standoff” şi lovire la distanţă mare
Revenind la CM-400, este esenţială evidenţierea capabilităţilor de standoff şi de atac la distanţă mare pe care le aduce Forţelor Aeriene Sârbe. Racheta este descrisă ca o rachetă cvasi-balistică lansată din aer. Propulsată de un motor-rachetă cu combustibil solid, ar putea avea o manevrabilitate ridicată şi ar fi deosebit de potrivită pentru atacuri împotriva ţintelor de suprafaţă.
Statut operaţional şi utilizatori: Serbia se alătură clubului CM-400
În final, odată cu confirmarea furnizării-deşi nu este încă posibil să se clarifice pe deplin nivelul de operaţionalizare şi nici dacă zborurile observate au reprezentat teste şi evaluări-Serbia a devenit un nou operator al CM-400. Primul utilizator a fost Forţele Aeriene ale Pakistanului, care folosesc aceste rachete pe avioanele de vânătoare JF-17 Thunder.
Citeşte şi: ETAP-C 26-1: Forţele Aeriene şi Spaţiale Spaniole continuă să sprijine formarea şi specializarea aviatorilor militari europeni din aviaţia de transport
Comentarii
Încă nu există comentarii. Fii primul!
Lasă un comentariu